Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)

Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)
Nemuritoare printre Nemuritori... Desavarsita printre Desavarsiti... Geniala printre Genii... Tacere din Liniste... Aduna duh de pace in sufetul tau si mii de insi se vor mantui in jurul tau ( Sf. Serafim de Sarov )

joi, 7 februarie 2013

Românul care face apa să ardă, a descoperit combustibilul viitorului....


După 3 ani de studii intense şi încercări, Radu Marin, un fost antreprenor pasionat de inventică, este de părere că a făcut una dintre cele mai importante descoperiri în domeniul combustibililor. 
Acesta a realizat o instalaţie care, alimentată cu apă de la robinet, 
produce hidrogen, combustibil ecologic, inepuizabil şi care are toate 
şansele să devină noul pas în ceea ce priveşte alimentare 
automobilelor şi încălzirea locuinţelor.

Interesat de avantajele pe care această instalaţie o poate aduce, 
Ministerul Economiei l-a informat pe inventator, în urmă cu câteva 
zile, de faptul că potenţialul de aplicabilitate al invenţiei în 
termocentralele care funcţionează cu gaz metan va fi studiată de 
Termoelectrica SA Bucureşti şi Electrocentrale Bucureşti. Specialişti 
din domeniu, profesori universitari şi membri ai Academiei Române, 
susţin realizarea lui Radu Marin şi se arată încrezători că în cel mai 
scurt timp se vor obţine şi resursele financiare necesare producerii 
acesteia pentru consumul în masă.

EVZ: Cum v-a venit ideea de a crea o instalaţie de producere a hidrogenului? Ce anume v-a motivat să acţionaţi în această direcţie?

Radu Marin: "Povestea" hidrogenului obţinut de noi a început cu mai 
bine de trei ani în urmă. Pe atunci, noi, cei de la Centrul de 
Cercetare pentru Materiale Macromoleculare si Membrane (CCMMMM) din 
Bucureşti, căutam să obţinem biocombustibili, de bioetanol si 
biodiesel, folosind noi "reţete tehnologice" de mare randament, ceea 
ce am şi reuşit să facem. Dar încă de pe atunci am sesizat conflictul 
inevitabil dintre culturile de plante pentru biocombustibili şi cele 
pentru cereale şi plante agricole, conflict care azi s-a confirmat şi 
se află la ordinea zilei. În contextul cererii tot mai mari de produse 
alimentare, o prioritate absolută în situaţia în care populaţia 
globului creşte, am realizat că biocombustibilii nu au viitor, că ei 
constituie doar o soluţie de moment pentru criza energetică care ne 
ameninţă civilizaţia. Aşa stând lucrurile, viaţa însăşi m-a obligat 
să-mi concentrez atenţia asupra hidrogenului, pe care, cu mai bine de 
un secol în urmă, Jules Verne l-a considerat ca fiind "combustibilul viitorului".

Care a fost pasul următor?
Din acel moment m-am documentat şi am ajuns, relativ repede, la 
concluzia că mii de cercetători din întreaga lume, cu preocupări în 
acest domeniu, mergeau pe un drum greşit. Toţi au mizat pe "pilele de  
combustie", acele instalaţii în care hidrogenul produs, transportat şi 
depozitat în afara lor este combinat cu oxigenul, obţinându-se astfel 
curent electric. Se procedează la fel ca acum 150 de ani, singurul 
avantaj fiind noile tehnologii şi materiale. În consecinţă, după ce am 
"analizat" foarte bine lucrurile am hotărât ferm: "fără pile de
combustie! Fără transport şi depozitare!" După mai bine de trei ani de 
cercetări şi experimentări am reuşit să obţinem hidrogenul aşa cum 
ne-am propus.

Care sunt avantajele folosirii hidrogenului drept combustibil?
Hidrogenul se obţine din apă şi, prin ardere, se transformă tot în 
apă. În consecinţă, sursa sa este inepuizabilă. 
Hidrogenul nu poluează mediul înconjurător, iar cel obţinut prin 
instalaţia concepută de mine şi realizată în institutul nostru este la 
un preţ de câteva ori mai mic decât al benzinei, motorinei sau gazelor 
naturale. Întruneşte, deci, toate condiţiile unui combustibil ideal.

Cum funcţionează această instalaţie revoluţionară?
În momentul de faţă, invenţia mea este protejată doar la nivel 
naţional, urmând ca în circaşase luni să obţinem protecţie şi la nivel 
internaţional. Secretul oricărei invenţii trebuie păstrat pe cât 
posibil, altfel, inventatorul poate să rămână fără ea. De aceea, acum 
vă pot oferi numai informaţiile care nu o pun în pericolul de a fi 
descifrată. Deocamdată, utilizăm apa de la robinet pentru producerea 
hidrogenului. Nu este exclus, însă, ca într-un viitor nu prea 
îndepărtat să se utilizeze şi o altfel de apă, una "specială", 
capabilă să-i mărească randamentul. Curentul electric utilizat este 
mic, iar cantiatea de hidrogen obţinut este foarte mare, aceasta 
datorându-se faptului că principiul de funcţionare al instalaţiei, în 
totalitate original, nu se bazează pe hidroliză, ci pe ceea ce am 
putea denumi ca fiind, poate impropriu, electrocataliză membranară, la 
care am ajuns utilizând cunoştinţe din mai multe domenii, cum ar fi 
fizica, chimia, biochimia şi altele.

În ce stadiu se regăseşte instalaţia: testare, omologare, pregătire 
pentru producţie?
Instalaţia se află în stadiul de model experimental şi urmează ca în 
scurt timp să realizăm primul prototip pentru centrale termice şi 
autoturisme.

Ce presupune, pentru un viitor client al instalaţiei de încălzire cu 
hidrogen, achiziţia acesteia, din punctul de vedere al costului, al  
spaţiului necesar, al condiţiilor de securitate?
Pentru centralele termice de apartament şi aragazuri, ca şi pentru 
automobile, instalaţia este compusă dintr-un singur modul de 
dimensiuni reduse, căruia i se poate găsi uşor un amplasament. După 
estimările noastre, costul acesteia este relativ mic, de circa 1.500 
de lei. În ceea ce priveşte siguranţa în exploatareşi securitatea 
utilizatorilor, ambele condiţii sunt îndeplinite pe deplin. Hidrogenul 
se autoaprinde şi explodează în contact cu aerul în plaja de puritate 
cuprinsă între 4% şi 75%. În instalaţia noastrăacesta este de înaltă 
puritate, de peste 98%, şi cum este ars imediat ce ia contact cu 
aerul, pericolul de autoaprindere şi de explozie este în totalitate 
exclus. Desigur, după omologare şi intrare în producţia de serie, 
fiecare instalaţie va fi însoţită de un manual de utilizare care va fi 
pus la dispoziţia utilizatorului. Ca pentru orice aragaz, de pildă.

Cum poate fi adaptată pe maşini? Presupune, cumva, unele modificări 
ale acesteia? Elimină complet folosirea benzinei sau a motorinei?
Pe automobile, instalaţia noastră înlocuieşte rezervorul de 
combustibil, pe care îl elimină. Motoarele automobilelor dotate cu 
această instalaţie nu mai folosesc nici benzină, nici motorină, nici 
alt carburant, ci numai hidrogenul şi nu necesitămodificări esenţiale.
Totul se rezolvă prin reglajul corespunzător al debitului de hidrogen.
Luând însă în considerare faptul că puterea calorică a hidrogenului 
este mai mare decât a combustibililor clasici, s-ar putea ca în 
perpectivă motoarele cu ardere internă să suporte unele mici 
modificări, menite să le îmbunătăţească randamentul şi durata de 
utilizare. Aceste modificări ar putea fi operate la pistoane şi la 
cilindri, mai precis la camera de ardere, pentru construcţia căreia ar 
putea fi utilizate materiale mai rezistente.

Care este impactul aceste instalaţii asupra industriei petroliere şi 
care este strategia dumneavoastră de a evita ca invenţia pe care aţi 
realizat-o să fie achiziţionată de grupuri de interese care să 
împiedice comercializarea, în ideea de a menţine "dependenţa" de 
combustibilii obţinuţi din hidrocarburi?
Apariţia pe piaţă a hidrogenului nu trebuie să-i sperie nici pe 
deţinătorii de resurse petroliere şi de gaze, nici pe cei care produc 
şi comercializează derivatele acestora ci, dimpotrivă, să-i bucure. 
În 
primul rând, aşa cum susţin specialiştii din domeniu, în circa 30 de 
ani rezervele de hidrocarburi se vor epuiza. Şi ce vor mai face atunci 
producătorii şi cei care comercializeazăderivatele acestora? N-ar fi 
mai bine pentru ei să-şi concentreze încă de pe acum atenţia şi asupra 
hidrogenului, mai ales că tot cam atâta timp îi va fi acestuia necesar 
până să-şi câştige statutul de combustibil principal. 
În al doilea 
rând, trebuie să vă informăm că instalaţia noastră poate să 
producă hidrogen şi din benzină, motorină, bioetanol, reducând consumul 
de carburanţi clasici cu circa 30%, iar poluarea, la zero, obţinând ca 
reziduu carbon de înaltă puritate, care poate fi utilizat la rândul 
lui. Hidrogenul nu este o ameninţare nici pentru petrol, nici pentru 
gazele naturale. Dimpotrivă, va prelungi existenţa în timp a  
rezervelor de hidrocarburi şi va permite utilizarea mai eficientă a 
hidrocarburilor în petrochimie. Practic, hidrogenul va merge braţ la 
braţ cu petrolul şi cu gazele naturale, într-o lume cu poluare din ce
în ce mai redusă, ceea ce va fi în beneficiul tuturor, inclusiv în cel 
al producătorilor de combustibili clasici.

Ce îmi puteţi spune despre demersurile pe care le-aţi realizat către
autorităţi? Care sunt planurile dumneavoastră în ceea ce priveşte 
comercializarea acestei instalaţii?
Sunt conştient de valoarea deosebită a invenţiei mele, atât pe plan 
naţional, cât şi internaţional. Pe mine mă interesează ca de 
avantajele ei să beneficieze, în primul rând, ţara mea. O variantă de 
instalaţie bazată pe principiul mai sus menţionat constituie o temă 
principală din Programele Naţionale de Cercetare, dar la care 
finanţarea a fost sistată, prin măsurile luate de Guvernul României de 
a aloca doar 0,18% din PIB activităţii de cercetare. Tocmai de aceea 
am făcut toate demersurile posibile în această direcţie. Am 
prezentat-o tuturor factorilor de decizie din ţară, Preşedinţiei
României, Ministerului Economiei, Primăriei Capitalei şi 
preşedinţilor unor partide politice de la guvernare sau din opoziţie. 
Probabil că nu  le-a venit să creadă că aşa ceva a putut fi realizat 
la noi, de către noi, şi nu prin alte părţi ale lumii, de către alţii.
Dacă în 1989 România avea un număr de 90.000 de cercetători şi 9.000 
de cereri de invenţie, în anul 2008 numărul acestora a ajuns sub 
9.000, iar cel al cererilor de brevetare a invenţiilor, la doar 900. 
Majoritatea cercetătorilor români  emigranţi 
au succes pe toate meridianele globului, situându-se în elita mondială 
a acestora, ceea ce demonstrează că inventivitatea este una dintre 
trăsăturile de bază ale românilor. Iată de ce în noi, cercetătorii 
români, care dorim să slujim în continuare România, din interior, 
suntem profund afectaţi de măsura aberantă a guvernului Boc, prin care 
acesta a diminuat drastic fondurile de cercetare, expunându-ne, 
practic, la foamete şi la umilinţă, întrucât ei consideră cercetarea 
ca fiind ineficientă.

Opinia specialiştilor

 * Ion Brad, profesor universitar, doctor, biochimist şi membru al 
Academiei Române. 
"Este vorba espre un catalizator anorganic, asociat cu un curent 
electric în cantităţi extraordinar de mici, motiv pentru care costul 
este foarte scăzut în raport cu cheltuiala. Pe de altă parte, 
randamentul caloric este mai mare şi este o treabă fantastică. Cu un 
preţ absolut derizoriu se obţine un combustibil ideal. Amestec de 
oxigen cu hidrogen, care se transformă, prin ardere, în apă.
Fără dioxid de carbon. Astfel, nici nu poluează şi salvează omenirea 
din viitoarea criză de cărbune şi de petrol. Şansele producţiei în 
masă ar trebui să fie absolute, pentru că realizarea sa este 
inegalabilă la nivel mondial. Ca atare, dacă nu se aplică, se va face 
o mare greşeală".

 * Constantin Antohi, profesor la Universitatea Tehnică Gheorghe 
Asachi din Iaşi. 
"Am văzut instalaţia realizată de domnul Radu Marin şi pot spune că 
hidrogenul este energia viitorului, categoric. Acesta va revoluţiona 
tot ceea ce înseamnă energie. Se deosebeşte de tot ceea ce a mai fost 
până acum prin simplitatea execuţiei, al sistemului care pune în 
valoare această energie".

 * Viorica Pârvulescu, cercetător ştiinţific 1, Institutul de 
chimie-fizică al Academiei Române. 
"Eu am făcut analizele gazelor care se obţineau. Şi astfel, vă pot 
spune ce a depins mai mult de mine. În formula aceasta, care este 
acum, rezultatele sunt chiar spectaculoase, în sensul că analizând 
concentraţia de hidrogen care se obţinea, din probele aduse, am 
constatat o puritate mare a hidrogenului. Din punctul meu de vedere, 
aceasta este o chestie extraordinară, pentru că se pot obţine diverse 
alte componente în afara hidrogenului. Comparând cu ceea ce am mai 
văzut prin literatură, capacitatea instalaţiei şi viteza cu care se 
obţine acest hidrogen şi condiţiile de temperatură sunt superioare, în 
sensul că nu se lucrează la temperaturi ridicate şi nu este nevoie de 
un consum energetic semnificativ. Se obţine un hidrogen foarte pur, în 
condiţii de consum energetic nesemnificativ, iar cantitatea cu care se 
obţine cantitatea de hidrogen este foarte mare, astfel că ar fi o 
sursă foarte bună de energie".

 * Ioan Pop, profesor universitar la Universitatea Tehnică din Cluj. 
"Ceea ce s-a realizat pare interesent şi de perspectivă. Am fost la ei
în vară, unde am văzut instalaţia în stadiul ei experimental, şi 
merge. Acum depinde de modul în care se va pune în practică. Eu am 
auzit că pe plan mondial, în acest domeniu, există o invenţie care a 
fost pusă sub secret de peste 20 de ani, pentru cămarile firme nu au 
interes să schimbe tehnologiile. Cred ca fi ceva foarte interesant în 
momentul în care va fi aplicată, mai ales pentru automobilele de oraş. 
Cred că are perspective."

Cine este Radu Marin?
Data şi locul naşterii: iulie, 1958, judeţul Dolj
Studii:
Academia de Ştiinţe Energo informaţionale Moscova (2005-2007) - Doctor 
în ştiinţe juridice.
Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Facultatea de Ştiinţă şi 
Ingineria Alimentelor(2003-prezent) - Doctorand în chimie.
Universitatea Transilvania, Braşov, Facultatea de Mecanică (2002-2004)
- Doctor în inginerie mecanică.
Universitatea Politehnica, Bucureşti, Facultatea IMTS (2002-2006) - d
octor în inginerie industrială.
Universitatea din Craiova , Facultatea de Mecanică (1978-1983) - Licenţă

Autor: Ana Zidărescu

Un comentariu:

  1. Cred în existenţa energiei libere, dar mă doare văzând subiectul pus în ridicol de şarlatani.
    Povestea asta apare din 2009, şi se dă copy-paste articolul din Evz în continuare, deşi comentatorii se tot întreabă de 3-4 ani ce s-a mai petrecut cu invenţia respectivă.
    Iată comentariul meu, pe blogul lui Daniel Roxin, de acum cca 1 săpt. (un comentator a spus ulterior că poate am dreptate, dar fără să verifice link-ul); în continuare se dă copy-paste la articolul bombă, probabil pentru că oamenii chiar îşi doresc să fie adevărat şi nu vor să-şi spulbere iluzia:" Alin spunea...
    Imi pare rau, Daniel, dar tipul e un escroc.Cei care-i dau referinte sunt amicii lui, si fac parte din juriul care-l premiaza.De fapt se rotesc in juriu si-si dau premii intre ei, probabil primesc niste prime.
    Uite un articol (nu e despre Fane, asa cum pare la inceput, e despre Radu Marin: http://www.gds.ro/Actualitate/2005-03-18/Statul+si-a+gasit+coruptul%3A+evazionistul+Fane
    Am fost si eu curios si am cautat cateva ore pe Internet.Am mai gasit si altele, dar cred ca ajunge.

    29 ianuarie 2013, 10:15"

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.